Azi vorbim despre varianta de vârf: Tour Eiffel!
L-am găsit perfect conservat!
Ca o importantă moștenire a isprăvilor vremii.
Infipt ca un ac, am stat și eu ca alţii și m-am uitat:
– De atâţia ani sondează niște neni aici după petrol și tot mai insistă!!!😅
Lume multă, lifturi putine, si cam greu de urmărit…
Dacă n-ar lua-o toate în sus și toate în jos, și ar face stânga, într-un an ar acoperi de două ori și jumătate, circumferinta Pământului, adică fug si mananca metalul peste 103 mii de kilometri. Muuult!
Și când te gândești, că pe vremea lui Gustav Eiffel și la toti angajatii la Eiffel & Co. , nu le-a păsat că urcă și coboară 1710 de trepte. Zilnic. Asta până când lifturile au început să funcţioneze…
Aș fi vrut să urc și eu, dar am auzit că are podelele transparente, ha, ce glumă bună! 😁
– Tati, urcăm?
– Urcăm, urcăm dar așa în aer??
– Tatiii, milioane de turisti urcă în lifturile astea. M i l i o a n e e!
– Da? Ia caută pe google, s-au întors toţi?
😁😁
Peste 10 milioane de oameni îl vizitează în fiecare an – mai mult decât populaţia totală a Ungariei, Suediei, Belarusului, Austriei și a altor câteva zeci de ţări. Eiffelu’ din Paris este ca Kremlinul din Moscova sau Big Ben din Londra, precum Statuia Libertăţii din New York sau piramidele din Egipt. Măcar l-am văzut…eu a doua oara.
E și de aici, sa zicem că lucrurile au devenit, un pic mai simple.
Ce să vezi într-o zi la Paris? (alte 2 le-am stat la Disney)
„Hai, încotro? unde? când? hai acum? staţi așa! mai bine.. nu! nu acolo, am mai fost, hai măcar să traversăm, hai pe iarbă, Tatiii, în carousel!!! Uite-l pe Napoleon! Luvru unde e Luvru???”…😅
Multe locuri de vizitat în Paris într-o singura zi, dar am bătut din palme și am oprit un Bus Tour- Paris City Tour.
Am admirat terase, străzi, clădiri, tot felul de minunate, oameni coloraţi și necoloraţi, ce să mai… o poezie!
Nu am avut deloc timpi morţi, am rezistat cu un entuziam de care chiar nu mă credeam în stare.
Nu s-a îmbolnăvit nimeni, nu am facut shopping, ne-am intors cu 2 magneţi în plus și un bagaj de amintiri.
Jur că a meritat și a fost fain.
Paris este ca un domn în vârstă foarte înalt, dar întotdeauna cochet, indiferent cât timp trece peste el. E nemuritor, iar clădirile vechi omniprezente și foarte bine întreţinute te fascinează.
Am mai fost la Paris în urmă cu mai mulţi ani cu sotia și mi-a plăcut, însă de data aceasta l-am redescoperit altfel, alaturi de cativa prieteni si mai ales alaturi de Karina. Pe care am convins-o dupa ce am ajuns acolo ca Disney nu e ţară, si că nu trebuie sa luam alt avion ca sa vizitam și Parisul.
Toata lumea s-a simtit super cool și daca parizienii nu sunt in general prea incantati de „mica invazie”, am fost noi prietenoși cu ei.
Am căzut lati, fix la sfarsitul zilei, la 3 dimineaţa eram la București, la 8 dimineaţa Karina în autocar spre Bran, un proiect cu școala, eu deja la Fetești în halele de producţie-audio.
Când le-am spus că vin direct de la Paris, nu m-a crezut nimeni.
Te cam oftici..
In fine..
Multumesc Karinei care mi-a dat aripi în această călătorie. Soţiei mele pentru că nu m-a lăsat să renunţ și mi-a dat mereu câte un bobârnac, Parisului că rămâne inspiraţie de viaţă și lui Tarom pentru ca ne-a adus cu bine acasă.
Despre alte peripetii la Paris în curand tot aici pe blog.
Al vostru, Dj Conte.
Comentarii recente