In memoriam Dan Spătaru….
Eram pe litoral într-un turneu cu mari artiști, le spălăm mașinile, le căram bagajele, le vindeam casetele. Voiam să-i cunosc, să fiu prietenul lor. Și mai mult decât atât, reușeam să câștig și ceva bani, era important pentru mine pentru ce urma să fac. Aveam vise, planuri, proiecte, idei… în fiecare noapte și-n fiecare zi.
Dan Spătaru avea o Lada Niva albă, o parca mereu în fata hotelului Flora la Mamaia, unde eram cazati.
Îi cam dădeam târcoale la orice oră. Când l-am văzut că vine spre mine l-am rugat să mă lase să am grijă de ea. Aveam zel și insistentă, voiam cu adevarat să fac asta, și m-a întrebat direct
– Ai nevoie de bani, asa-i?
– cam da, de fapt da, dar stati liniștit că mă descurc eu, îi strâng eu…
– Te duci la Medgidia. Iei o cretă. Și scrii pe portile alea mari de la stadion: data, ora și numele meu….
Stai, întâi iei stadionul, te duci la conducere și spui că te-am trimis eu… și dai drumul la treabă. Ai înteles?
– daaa, Nea Dane, așa fac!

Nu stiu dacă știti cum arată stadionul din Medgidia… MARE. Supra – dimensionat pentru orașul ăsta.
Acest stadion a fost făcut pe vremea Canalului, se băgau betoane și acolo dar și aici. MEGA constructie!
Eu am fugit de la mare, am lăsat tot și în 15 zile am umplut stadionul. Cum atât de repede? Cum s-a dus vestea că vine Dan Spătaru să cânte? Și acum când mă gandesc mă ia cu ameteală.
Au venit spectatori din Constanta, Cernavodă, Ovidiu, Agigea de peste tot din toate orașele mici și comunele din împrejurimi.

După spectacol am platit taxele, dările la stat, și cu ce-am rămas am mers să împart așa cum era normal cu artistul.
Când m-a văzut așa muncit și fericit m-a luat de gât, m-a pupat și mi-a zis:
– Nu vreau nici un leu! Păstrează-i pe toti! Și folosește-i cum crezi tu mai bine. Tu știi ce vrei și ce urmează. Îmi place de tine!
_ Nea Dane, da’ uite aici… cât…
Nimic. Doar categoric.
Pentru mine aceasta amintire cu Dan Spataru rămâne o poveste de sentiment, de suflet!
Un om cu inimă mare și generos.
Iar artistul … ei bine artistul, nici acum în zilele noastre nu are egal.
Pur si simplu după el n-a mai existat nimeni care să-i semene.
Sunteti de acord? Prea blând şi prea sentimental pentru lumea în care trăia.
Orice cânta devenea şlagăr. A fost un om care a făcut muzică din pasiune şi cu respect.
Pentru el, scena era ca un templu.

De neuitat rămâne pentru mine acea vară, de neuitat momentul în care m-a atins, chiar si pentru cateva secunde, privirea lui. Da. Si de neuitat, să primesc un astfel de gest de încredere din partea lui. Iar această întâmplare a lăsat o amprentă puternică în memoria mea. Chiar și pina azi!
La multi ani, Nea Dane…
Astazi ai fi implinit 84 de ani…
Și pentru atunci multumesc și pentru azi multumesc. Drumuri bune printre stele…
𝐃𝐚𝐧 𝐒𝐩𝐚𝐭𝐚𝐫𝐮 (𝐧. 𝟐 𝐨𝐜𝐭𝐨𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟏𝟗𝟑𝟗 – 𝐧𝐞𝐦𝐮𝐫𝐢𝐫𝐞)
Comentarii recente